Ghid către preoții tineri: cum să împărtășești un moș ateu

Sună baba:

– Sfinția voastră, sunt Cutărică, știți dumneavoastră cine, ați fost la noi anul trecut cu Boboteaza și soțul Gheorghiță v-a dat afară din casă. A paralizat, părinte! Puteți veni să-l împărtășiți mâine dimineață? Suntem necăjiți tare…

Sfatul nr. 1: asigură-te că e suficient de paralizat!

– Nu mai poate vorbi, nu se mai mișcă, vă rugăm mult, sfinția voastră!

– Desigur, desigur, la prima oră sunt acolo.

Sfatul nr. 2: ia cu tine o linguriță foarte mică, de-aia de bebeluși!

– Poftiți, sfinția voastră, haideți în camera lui. Doarme, stați că-l trezesc acum.

– Nu! Nu! Nu! Mai lăsați-l să doarmă, nu-i nevoie încă!

– Gheorghiță, scoală-te! Gheorghiță! A venit părintele să te împărtășească!

Într-adevăr, moșul e căptușit bine, nu poate să-și miște nici capul spre mine, doar aruncă priviri îngrozite în tavan, parc-ar vedea moartea, și guruie sunete slabe, indistincte, prin gura abia crăpată, înștiințându-mi duiumul de înjurături cu care mă salută.

Sfatul cel mai important: lasă formalismul și adecvează-te contextului pastoral!

Torn un strop de împărtășanie în lingurița de bebeluși, mă furișez lipit de calorifer, capul moșului e la un pas distanță, îl pândesc să mai scoată un sunet, „ghhh” și sar deodată cu lingurița în gura moșului. Îi zâmbesc politicos, el mușcă din linguriță, baba flutură fericită lumânarea pe deasupra patului, apoi se întoarce să o așeze în cană, când moșul deschide gura și spune limpede ca mai deunăzi la Bobotează:

– Lua-te-ar dracu’!

Baba tresare și se întoarce spre mine:

– Părinte, ce-ați zis?

– Eu? Nimic, mamaie!

– Sfinția voastră, s-a… auzit…

S-a auzit de minuni izvorâte din credință, dar de-astealalte chiar că nu.

 

Comments

comments

Distribuiti articolul...Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on Twitter

Ion Aion

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *